Depresia în SM

Lorena Țirtea - psiholog

 

 

Cât de răspândită e depresia?

Depresia  este o stare morbidă (patologică, nesănătoasă) mai mult sau mai puțin durabilă, caracterizată de trisțe și de o scădere a tonusului și a energiei. (Dicționarul de psihologie, Sillamy, 2000). Aceasta este inclusă în cadrul tulburărilor afective; această tulburare poate agrava starea bolnavilor cu SM.

Oricine se poate confrunta cu depresia de-a lungul vieții sale. Pentru persoanele cu SM, depresia nu este doar un simptom, ar putea fi un semnal serios al înrăutățirii bolii, un efect secundar al medicației, sau prezența unei alte boli încă nediagnosticată.  Suicidul reprezintă un risc serios pentru persoanele cu SM care se confruntă cu o tulburare depresivă majoră.

În Romania, unul din 10 români suferă de depresie într-un an, ceea ce înseamnă că aproximativ două milioane de oameni.

 Pe parcursul  duratei întregii vieți, aproximativ una din 5 femei și unul din 5 bărbați ajung să aibă un episod depresiv.    ( Understanding and treating depression in Multiple, Sclerosis, 2007)

Din fericire, depresia poate fi tratată.  Odată ce tulburarea este recunoscută și se începe o intervenție, persoanele cu depresie pot încet, încet să redescopere plăcerile  și bucuriile vieții. 

E important ca persoanele cu SM și familiile acestora să primească informații acurate despre simptomele depresiei pentru a le recunoaște și a încuraja începerea tratamentului.

Diferența între depresie și tristețe

E foarte important să putem face diferența între depresie și tristețe.

Tristețea e o emoție normală care face parte din viața omului, oamenii o trăiesc în diferite momente din viețile lor. Suntem triști când suferim o pierdere sau trecem printr-o situație tragică- aceste emoții sunt normale în astfel de situații deoarece ele ne ajută să trecem prin situațiile dureroase. Tristețea se poate manifesta și la nivel fizic printr-o tensiune simțită la nivelul pieptului sau dureri în zona inimii. Unele persoane pot simți o puternică nevoie de a plânge sau dorința de a se confesa cuiva. După exprimarea acestor emoții, de obicei oamenii se simt mai bine, eliberați. Spre deosebire de depresie, tristețea trece în câteva zile iar mai apoi, persoana reușește să  se bucure de activitațile unei vieți cotidiene normale.

În contrast cu tristețea, depresia poate să apară ”ca din senin” și poate să dureze mult mai mult. E posibil ca persoana să nu realizeze că el sau ea e depresivă, astfel făcând foarte dificilă identificarea unor triggeri (factor declanșator al unui șir de reacții) care declanșează depresia.

Care sunt criteriile după care specialiștii își dau seama că e vorba de depresie?

Specialiștii au identificat mai multe tipuri de depresie.  Cea mai cunoscută este tulburarea depresivă majoră. Conform  Manualul Tulburarilor mentale, Editia 4 –DSM IV, specialiștii caută anumite criterii pentru a pune unele diagnostice. Se poate pune diagnosticul de episod depresiv major doar când sunt prezente cel puțin 5 sau mai multe din următoarele simptome, cel puțin 2 săptămâni:

  1. O dispoziție depresivă în mare parte a zilei, aproape în fiecare zi
  2. Pierderea interesului și al plăcerii în aproape orice activitate în mare parte a zilei
  3.  Modificări semnificative în ceea ce privește apetitul și greutatea corpului
  4. Insomnie sau somn excesiv de mult, somnolență
  5. Agitație observabilă sau letargie (stare anormală, nesănătoasă caracterizată printr-un somn adânc, de lungă durată în timpul căreia pulsull și respirația devin abia perceptibile)
  6. Oboseală și lipsă de energie aproape în fiecare zi
  7. Sentimente de inutilitate, stimă de sine scăzută și o vină excesivă
  8. Dificultăți de concentrare sau în luarea de decizii
  9. Gânduri repetate legate de moarte sau le sinucidere

Mai pot fi și alte simptome care apar : pierderea interesului pentru aspectul fizic și igiena personală, persoana se plânge că are anumite dureri și se îngrijorează că acestea  pot indica probleme grave de sănătate sau diferite boli, apare o creștere a sensibilității la zgomote,  pot apărea crize și hohote de plâns.

Un alt tip de depresie este cunoscut  sub numele de distimie sau depresia cronică.  Acest tip de depresie se aseamănă pe alocuri cu depresia majoră,  simptomele sunt mai puțin severe,. E necesar ca să fie prezente cel puțin 2 din următoarele simptome, timp de cel puțin 2 ani,  pentru a se putea pune diagnosticul de distimie:

  1. Scăderea sau creșterea foarte mare a poftei de mâncare
  2. Insomnie sau somnolență excesivă
  3. Concentrare slabă sau indecizie; probleme de memorie
  4. Stimă de sine scăzută
  5. Sentimente de neajutorare

 

Simpomele depresiei pot fi împărțite în 3 mari categorii: Fizice, Emoționale și Mentale.

Simptomele fizice includ: oboseală, scăderea poftei de mâncare, insomnie și agitație.

Simptomele emoționale includ: sentimentul de fără speranță, dispoziție depresivă, stimă de sine scăzută , vinovăție și sentimentul inutilității.

Simptomele mentale pot include slaba concentrare, indecizie și gînduri legate de moarte și sinucidere.

Toate tipurile de depresie îngreunează și afectează funcționarea zilnică atât la locul de muncă cât și în ceea ce privesc efectuarea treburilor casnice.

In Manualul Tulburarilor mentale, Editia 5 –DSM V, specialiștii au făcut diferența între depresia ca simtopm si depresia ca sindrom.DSM V- Pot fi identificate 3 diagnostice care apartin tulburarilor de dispozitie și se intalnesc  în SM: tulburarea de adaptare, tulburarea depresivă datorată unei conditii medicale și tulburarea depresivă majoră. Pprimele 2,se referă la simptome ale depresiei-o permaneneta stare de spirit diminuată- fără chef-. Prima implică depresia ca reacție la SM, a  doua sugerează faptul că depresia apare datorita schimbarilor degenerative si inflamatorii din creier, asociate cu SM.

Simptomele depresiei severe, conform DSM V- sunt următoarele: (5 din 9 simptome din care amintim) oboseală, patternul unui somn modificat, apetit modificat, memorie deteriorată- acestea pot apărea mai degrabă datorită modificărilor neurologice asociate cu SM-ul, mai degrabă decât episoadelor depresive de sine statatoare. Aceste simptome pot induce in eroare specialistul  in momentul in care se evaluează depresia cu tese standardizate- BDI.

Instrumente de evaluare pentru depresie la persoanele cu SM

American Academy of Neurology au aprobat ca BDI2 ca instrument psihometric pt evaluare persoanelor cu SM. Se folosesc, de asemenea și  Hospital anxiety and depression scale (HADS)si Beck Fast Screen for Medical 3 Patients ca instrumente alternative (în străinătate)

 Când se instalează depresia la persoanele cu SM

Depresia este mai puțin întâlnită în primele stadii ale SM-ului; Cu cât progresează boala, cu atat depresia se instaleaza mai sever.

Studiile arată că severitatea depresiei manifestată la pacientii cu SM puseu- remisie, față de cei cu SM progresiv se poate datora și inflamărilor prezente în patologia depresiei- apărând mai multe gânduri depresive decât cele fără speranță.

Un studiu longitudinal facut pe o perioada de 3 ani a aratat ca  simptomele asociate cu modificari ale dispozitiei (tristete si iritabilitate) sunt mai fluctuante decat cele vegetative( somnul si pofta de mancare) si cele evaluative( sentimentul de vinovatie  si cel de fara valoare) . Modalitatile de coping adaptative pot atenua fluctuarea emotiilor. (Arnett, P. A. & Randolph, J. J. Longitudinal course of depression symptoms in multiple sclerosis. J. Neurol. Neurosurg. Psychiatry 77, 606–610 (2006).)

Factorii care contribuie și factorii de risc pentru depresie în SM

Cercetătorii spun că persoanele cu SM prezintă un risc  crescut să aibă un episod depresiv major  la un moment dat în viață.  50% dintre persoanele cu SM  ajung să fie depresive la un moment dat, comparativ cu mai puțin de 20% din populație.(Understanding and treating depression in Multiple Sclerosis, 2007)

Din cauza Sm-ului, o persoana  e mai probabil să experimenteze  depresia în decursul existenței sale, comparativ cu restul populației. E important să adopte un comportament proactiv și să se adreseze specialiștilor în domeniul sănătății mintale în cel mai scurt timp de la apariția primelor simptome.

Durere

Aproape 50% din pacientii cu SM experimentează durere cronică.  cazurile în care pacientii cu SM care sunt deprimati vor acuza dureri sunt mai dese decât cele în care cei care au dureri sa acuze depresie. În cazul pacienților in care cele 2 simptome coexista, tratamentul va fi specific pentru ambele afectiuni.

 Oboseala

Relația dintre oboseală si depresie in SM este una complexă. oboseala poate apărea odată cu creșterea severității depresiei, sau poate fi un simptom al SM-ului. Oboseala poate apărea în urma insomniei, care e cauzată de SM, dar poate aparea și in depresie.

Oboseala si depresia  sunt corelate puternic, astfel un tratament eficient pentru depresie va avea ca efecte secundare diminuarea starii de oboseală.

Anxietate

Simptomele de anxietate si tulburarea de anxietate sunt adesea intalnite la persoanele cu SM: anxietate generalizată, atacuri de panică, OCD, fobie socială- apar de 3 ori mai des decat la restul populației.

Abuzul de alcool

            În literatura de specialitate legatura dintre abuzul de alcool, depresie si anxietate e puternică-  unele studii demonstreaza acest lucru si în cazul persoanelor cu SM. Aceștia, adesea,  semnalează o scădere  a calitatii vietii în cee ace privește sănătatea,  o anxietate proeminenta, ideatie suicidala si abuz de alte substante- de ex canabis- si istoric familial de tulburari mentale.

Deteriorări cognitive

Apar la 40-60 % din pacientii cu SM. O lungă perioadă s-a crezut că depresia și tulburările cognitie nu au nimic in comun, dar s-a dovedit ca depresia are un efect adversiv asupra functionarii cognitive. S-a dovedit că persoanele cu SM și depresie, - potrivit instrumentelor psihometrice- întâmpină dificultăți în: memoia de lucru, funcționarea executivă și în viteza de procesare a informațiiilor.

Mici pași care pot îmbunătății starea persoanelor cu SM,  pași care  ajută la diminuarea depresiei alături de medicație  și  de psihoterapie

  1. Exercițiile fizice, mișcarea  S-a dovedit științific că mișcarea produce creșterea  unui număr de chimicale numite endorfine, care fac persoanele să se simtă mai puțin depresive și care poate ajuta la reducerea oboselii.
  2. Crearea unui program de management al stresului – strategii precum meditația, imageria ghidată sunt utile în situații de viață dificile
  3. Persoana să vorbească despre sentimentele sale– confesările făcute unui prieten, membru al familiei, preot sau psihoterapeut ajută ca persoana să se descarce
  4. Luarea unui angajament de a se implica/a face cel puțin o activitate pe săptămână – implicarea într-un grup poate fi un factor motivator prin schimbarea mediului și prin suportul social primit
  5. Crearea unui jurnal al emoțiilor – e util să poți nota emoțiile pe care le ai, acest lucru te poate ajuta să îți dai seama dacă starea ta emoțională s-a îmbunătățit sau înrăutățit
  6. Creșterea/dezvoltarea unui interes pentru spiritualitate- petrecerea de  timp în natură, rugăciune, meditație, religie sau alte practici spirituale ajută la creșterea stării de bine
  7. E important ca persoanele să găsească acel lucru care îi fac fericiți – Care este acel lucru în viața fiecăruia care îi face să dorească să se trezească dimineața?
  8. Oferirea de ajutor altor persoane- persoanele, oferindu-se voluntare fac un pas important spre îmbunătățirea stimei de sine și  spre creșterea sentimentului utilității
  9. Recompensele si autorecompensele  – e important ca persoanele să poată să facă ceva le face să se simtă bine și nu le face rău
  10. Adoptarea unui animal de casă- animalele oferă dragoste necondiționată.
  11. Crearea unei liste a lucrurilor pentru care persoana este recunoscătoare- punând accentul puțin și pe ceea ce a mers bine în viață, se modifică puțin și percepția globală asupra întregii
  12. Umorul  – râsul are efecte terapeutice; chiar zâmbetele voluntare pot ajuta persoanele să se simtă bine.

 

Arnett, P. A. & Randolph, J. J. Longitudinal course of depression symptoms in multiple sclerosis. J. Neurol. Neurosurg. Psychiatry 77, 606–610 (2006).

Dindelegan, Camelia (2008), Scheme cognitive în depresie, Editura Universității din Oradea

http://www.scribd.com/doc/20485928/Manual-de-Diagnostic-A-DSM-IV#scribd

       http://www.mymsaa.org/PDFs/MSAA.Depression.0507.pdf

        http://www.nature.com/nrneurol/journal/v10/n9/full/nrneurol.2014.139.html