Ocrelizumab la ECTRIMS Paris
Noi date despre eficacitatea ocrelizumab (Ocrevus) în controlul sclerozei multiple recurente (SMR), precum și alte evoluții în cercetare au fost prezentate în cadrul celei de-a 7-a întâlniri ale Comitetelor European și American pentru Tratamentul și Cercetarea în Scleroza Multiplă (ECTRIMS și ACTRIMS), care a avut loc recent la Paris.
Informații cheie:
- Datele demonstrează că Ocrevus, comparativ cu Rebif (interferon beta-1a) reduce semnificativ dizabilitatea la pacienții cu SMR.
- Se cercetează prima metodă care detectează automat și caracterizează leziunile lent evolutive ca potențială măsură de a evidenția progresia bolii la nivelul creierului folosind rezonanța magnetică (RMN).
- Studiul Floodlight sugerează că monitorizarea progresiei bolii cu ajutorul telefonului mobil poate ajuta testările clinice ale funcției membrului superior și mersului.
Ocrelizumab, prin comparație cu interferon-beta a1, a redus cu 25% procentul pacienților cu SMR care au experimentat progresia independentă a activității recurente (PIRA) în cadrul unei analize făcute după administrarea celor două substanțe. Această reducere a fost mai evidentă în cazul celor care aveau risc înalt de progresie a bolii.
PIRA este o nouă metodă de a măsura creșterea dizabilității pacientului, care este în strânsă legătură cu progresia bolii. Aceste date au fost obținute în urma analizării rezultatelor a peste 1.600 de pacienți, înrolați în studiile Opera I și Opera II.
O nouă prezentare a dezvăluit, de asemenea, faptul că utilizarea unui nou algoritm bazat pe RMN poate fi utilă în detectarea automată a leziunilor lent evolutive (LLE), ca măsură pentru activitatea cronică a bolii, în afara leziunilor acute deja existente în creier.
S-a dovedit că LLE evoluează independent de leziunile acute din creier și conduc la pierderea de țesut cerebral. Este nevoie de mai multe cercetări, însă acest algoritm de detectare automată a LLE poate deveni un biomarker al leziunilor sclerozei multiple.
Noile date ale programului clinic Floodlight, gândit să acceseze răspunsurile neuronale prin intermediul unor senzori utilizați într-o serie de teste neurologice active și monitorizări pasive cu ajutorul smartphone-ului au fost prezentate în cadrul întâlnirii ECTRIMS – ACTRIMS. Măsurarea funcției braț/mână cu o aplicație de pe telefonul mobil poate detecta paralizia subclinică în cazul celor cu performanțe 9-HPT. Măsurarea vitezei de a se răsuci a pacientului, cu ajutorul unei aplicații cu senzor U-turn, a fost corelată cu viteza de deplasare a acestuia, putând detecta astfel nivelul de mobilitate.
sursa: